Dovezi convingatoare ale geniului tau!

Poate ca ti s-a intamplat sa mergi pe strada si sa vezi apropiindu-se de tine o persoana importanta pentru tine si sa te gandesti : astazi trebuie sa-i adresez intrebarea acestei persoane. Incepi sa-ti formulezi si sa-ti repeti intrebarea in minte, pentru ca trebuie sa spui exact cuvintele potrivite, sa ai expresia fetei cea mai potrivita, pozitia corpului si tonul vocii cele mai potrivite. Pe cand va apropiati unul de celalalt, te gandesti : ce sa-i spun si cum sa-i spun ? Apoi, cand se apropie, te decizi ca a sosit timpul sa pui acea intrebare. Saluti persoana si incepi : "Buna Cristina, vreau sa te intreb ..." Scoti doar aceste cuvinte din gura si o voce din interiorul tau iti spune : "Opreste-te !"

De ce ti-ai lasat propozitia neterminata ? Exista un proces de comunicare intre subconstient si constient. Tot ce s-a intamplat vreodata in viata ta a fost inregistrat in subconstient. Subconstientul transmite semnale constientului intr-un mod misterios ; unii oameni numesc asta presentiment, al saselea simt, intuitie sau programare. Altii spun ca este o "voce mica, neincetata" din interior.

Atunci cand ti-ai intrerupt intrebarea, intre subconstient si constientul tau are loc o conversatie fara cuvinte. Partea constienta spune : Ce vrei sa spui cu "Opreste-te"?. Subconstientul raspunde : "Daca ai sa continui si pui intrebarea, vei obtine un « nu » drept raspuns".

Constientul si subconstientul schimba mai multe replici in timp ce selectarea cuvintelor si propozitiilor este "procesata" de "computerul personal" si cele cateva cuvinte care ti-au iesit din gura sunt cele mai potrivite in situatia data. Intregul proces de comunicare are loc cat ai clipi din pleoape, iar Cristina nu va afla nimic despre complicatul proces ce tocmai a avut loc.

Nu ti s-au intamplat astfel de situatii in viata ? Cine altcineva, in afara de un geniu, ar putea realiza acest tip de comunicare intr-o fractiune de secunda ? Uneori mesajul de la vocea aceea mica este ignorat. Nu-i acordam atentie si-i dam inainte reducand-o la tacere. Toti am facut-o. Spunem ceva ce nu trebuie sau facem o miscare gresita pentru ca nu ne-am ascultat vocea interioara.

Pe de alta parte, toti am trait experienta de a raspunde unor impulsuri speciale care s-au dovedit a fi mesaje importante pentru viata noastra. O persoana care crede in Dumnezeu va atribui aceste impulsuri unei indrumari divine.

Poate ati auzit sau vi s-a intamplat sa va dati la o parte din fata unei masini exact cu o fractiune de secunda inainte de a se intampla un eveniment tragic, sau ati auzit despre persoane care au coborat dintr-un avion si apoi au auzit ca avionul s-a prabusit in ocean sau in munti pe parcursul acelui zbor.

Potential toti suntem niste genii pentru ca asa am fost creati. Avem moduri diferite de a ne exprima, capacitati si aptitudini diferite.

De exemplu, am citit despre un copil care fusese conditionat sa creada ca nu va putea sa obtina niciodata note peste medie. Un consilier dupa altul ii spusesera ca nu va obtine niciodata note peste cele de trecere. Probleme de adaptare, frustrari, consiliere psihologica – toate au sfarsit prin ceea ce parea sa confirme ceea ce i se spusese. Apoi, cineva, i-a spus ca este un potential geniu. A fost nevoit sa aleaga pe cine sa creada. Dupa ceva timp, a fost pe lista de onoare a facultatii, pentru ca a obtinut rezultate deosebite.

Sau, Thomas Edison, ale carui 1093 de inventii au stabilit un record unic in lume si au schimbat viata omenirii a fost un elev foarte slab. "Tata credea ca sunt de-a dreptul un dobitoc" isi amintea Edison, "asa ca am sfarsit prin a crede si eu acest lucru".

Albert Einstein era considerat de parinti un copil cu deficiente, parte din cauza dislexiei, boala care ii provoca greutati la scris si vorbit. Sora lui spunea : "Cand vroia sa spuna ceva, isi soptea mai intai incet fiecare cuvant in parte, ca pentru a fi sigur ca-l intelege. A facut asa pana cand a implinit sapte ani". Mai tarziu, Einstein a fost exmatriculat din liceu si nu a luat examenul de admitere la facultate. Dupa ce, in cele din urma si-a luat diploma, n-a reusit sa obtina nici un fel de recomandare de la profesorii lui. A fost obligat la 25 de ani sa accepte o slujba meschina intr-un birou elvetian. In cel de-al 26-le an al vietii sale, Einstein a facut ceva la care nimeni nu se astepta. A publicat teoria relativitatii. Saisprezece ani mai tarziu castiga premiul Nobel si devine o celebritate internationala. Chiar si acum, la 44 de ani de la moartea sa, ochii sai luminosi, mustata deasa si claia de par argintiu constituie imaginea standard a "geniului", sinonim cu inteligenta supara-normala.

Toti spuneau ca nu este posibil, dar a fost posibil ! Se intampla lucruri uimtoare cand incepi sa crezi in potentialul tau.

Fireste ca esti un geniu ! Ai zece miliarde de celule in creier. Fiecare dintre ele este capabila sa primeasca si sa stocheze informatii. S-a spus ca mintea umana este capabila sa primeasca doua milioane de informatii pe secunda, douazeci si patru de ore pe zi, saptezeci si cinci de ani la rand, fara cel mai mic semn de oboseala.

Dar majoritatea dintre noi se simt obositi intr-un moment sau altul si incepem sa ne taram prin viata epuizati. De ce ?

In aceste vremuri, cand exista datorie nationala si corporatii gigantice, miliardul este o suma cu care ne-am obisnuit. Cu toate acestea, un miliard inseamna foarte mult ! Daca ai aveaun miliard de dolari ca sa te duci la cumparaturi si ai cheltui zece mii de dolari in fiecare zi, ar trebui sa cumperi trei sute de ani ca sa-i termini.

Ce facem cu acest potential mintal ? Studiile arata ca o persoana obisnuita foloseste doar 10% din capacitatea ei totala. Chiar si cei mai buni dintre noi folosesc doar 15% din capacitatile lor. Ce-ar fi daca tu sau eu am indrazni sa folosim 20 sau 25% din ceea ce avem deja ? Am putea sa intoarcem lumea cu susul in jos! Este minunat sa vezi ce se intampla cand oamenii incep sa-si valorifice potentialul!

Rezolvarea problemelor

Multora dintre noi ne place sa ne simtim deprimati, pentru ca atunci cand parem deprimati oamenii ne compatimesc si asta ne face sa ne simtim mai bine. Adoram sa-i auzim pe altii compatimindu-ne si ne purtam ca si cum ne-ar placea sa primim laude pentru cat de greu o ducem. Dar a te balaci in autocompatimire nu te va face fericit si nici nu-ti va rezolva problemele. In loc sa te plangi de problemele tale ca sa atragi simpatia celorlalti, incearca sa vezi partea buna in orice situatie.

Dar sunt situatii in viata cand este potrivit sa iei lucrurile in serios.Cu toate acestea, in orice situatie se afla un prilej de bucurie. Daca intelegem scopul incercarilor la care ne supune viata si invatam cum sa rezolvam problemele atunci cand apar, atunci fericirea devine posibila! Incercarile vin pentru a scoate la iveala necesitatea unei schimbari si/sau pentru a ne furniza o ocazie pentru progres.

Un proces de rezolvare a problemelor, care este foarte util in tratarea situatiilor dificile este:

1. Accepta faptul ca ai o problema.

2. Descrie problema.

3. Stabileste solutia si incepe sa actionezi corespunzator.

4. Nu mai vorbi niciodata despre problema ci doar despre solutie.

Sa analizam putin acesti pasi.

1. Nu exista nicio cale pentru a rezolva o problema daca nu-i recunosti existenta. Nu este nimic rau sa ai probleme in viata. Din cand in cand apar probleme care merita sa fie ignorate. Dar de cele mai multe ori este important sa accepti faptul ca ai o problema.

De exemplu: poate te-ai aflat in situatia sotului care isi intreaba sotia: "Ce-i cu tine scumpete?" Cu o raceala de gheata, cu capul inaltat mandru si cu buzele stranse, ea raspunde: "Nimic". Nu exista nicio cale de a rezolva o problema atata vreme cat insisti ca nu s-a intamplat nimic.

2. Odata ce ai recunoscut ca exista ceva ce nu merge bine in viata ta, actioneaza rapid pentu a defini exact despre ce este vorba. Timp, energie si emotii sunt total risipite cand incerci sa rezolvi generalitati de genul "lucrurile nu merg bine". Uneori cand ii intreb pe oameni: "Ce nu merge? Cand a inceput totul? Ce simti ca s-a intamplat?", de multe ori primesc un raspuns total neproductiv ca: "Nu stiu."

Oamenii sufera adesea chinurile stresului timp indelungat, doar pentru ca nu sunt dispusi sa izoleze si sa descrie problemele pe care le au. Cred ca este foarte important sa intelegem ca exista o solutie pentru fiecare problema cu care ne confruntam.

3. Odata ce ai stabilit solutia si ai descris-o in cuvinte, o parte importanta a procesului este sa incepi sa actionezi conform afirmatiilor tale. Inainte de a incepe sa actionezi, verifica fiecare detaliu al solutiei.

Chiar daca lucrurile pot parea imposibil de realizat, alege un curs de actiune si apuca-te de treaba.

4. Ultimul pas in procesul de rezolvare al unei probleme este momentul in care majoritatea dintre noi se poticnesc. Niciodata, dar absolut niciodata nu mai vorbi despre problema! Vad frecvent oameni care nu cauta cu adevarat o solutie ci doar o alta persoana careia sa-i povesteasca ce s-a intamplat.

Vorbind mereu despre problema, nu numai ca nu vom reusi niciodata sa o rezolvam, dar exista tendinta de a o amplifica si de a inrautati lucrurile.

Odata ce ai identificat cea mai buna solutie posibila si ai inceput sa actionezi, vorbeste numai despre solutie.

Multi dintre noi traiesc cu problemele lor o perioada atat de lunga, incat solutia dispare in acest proces. Este posibil sa alegem in orice moment un curs de actiune diferit.

Putem alege o viata plina de bucurie si fericire, o viata libera de teama si ingrijorare. Abraham Lincoln a spus: "Fericirea este o stare a mintii. O persoana este atat de fericita pe cat se hotaraste sa fie."

Tu poti spune: "Tu nu stii ce probleme grave am eu!"

Raspunsul meu este: Fericirea este o alegere, o optiune de viata pe care toti putem sa o facem.

Primul lucru pe care trebuie sa-l stim despre teama si neliniste este ca acestea sunt in cea mai mare parte creatii ale imaginatiei noastre. Desigur, teama este resimtita ca foarte reala, dar de cele mai multe ori ne-o inducem singuri, doar ca rezultat al unor experiente anteioare.

Psihologii pediatri spun ca ne nastem doar cu doua feluri de teama: teama de zgomote puternice si teama de a cadea. Toate celelalte tipuri de temeri le invatam in copilarie, ca urmare a interactiunii cu oamenii din jurul nostru sau sunt datorate circumstantelor din viata noastra. Teama se sadeste in subconstientul nostru in multe feluri: de catre parintii nostri care folosesc teama pentru a ne disciplina sau pur si simplu din ignoranta; prin experiente inspaimantatoare in copilarie; prin filme de groaza sau programe terifiante; prin carti pline cu imagini inspaimantatoare.

Fie ca teama este imaginara sau este rezultatul unor experiente induse de ceilalti, stim ca ea este acolo. Emerson a spus: "Nu a invatat lectia vietii cel care nu-si invinge in fiecare zi teama."

Orice problema ai avea, poti sa o rezolvi daca iti pui in minte acest lucru!